Posts Tagged ‘varsovia’

Craciunul: mirifica perioada din an in care toata lumea are cel mai bun motiv sa fie fericita, in care prietenii si familia par sa fie toti in acelasi loc, ca niciodata, si in care cheltui mai mult decat scrie in plan pentru ca totul straluceste.  Perioada in care se gateste mult si se mananca si mai multe lucruri bune, in care toata lumea canta colinde cu atata patos de n-a vazut nici un club de karaoke si in care copiii, mai ales, au impresia ca raiul este, intr-adevar, un loc de pe pamant.

Anul acesta fac Craciunul departe de casa. Si am zis asa, pentru putina diversitate atunci cand cautati sa va faceti Craciunul mai frumos, sa va spun cum il sarbatoresc polonezii. Ce traditii frumoase au si cum petrece o tara catolica Craciunul.

La polonezi nu se colinda in ajun, ci in ziua Sfantului Stefan. In anumite parti, grupuri de 12 colindatori, imbracati in costume speciale, interpreteaza scene din Biblie (cum ar fi anumite evenimente din viata regului Irod sau drumul celor trei magi) si canta gazdei. Tot acum se merge si cu steaua.

Ce se intampla de Craciun va influenta tot anul care vine. Asta include conditiile meteorologice si atmosfera din familie. In ajun unii fermieri au un ritual specific de binecuvantare a pamanturilor cu apa sfintita si amplasarea crucilor facute din paie in cele patru colturi ale terenului.

Bradul de Craciun se impodobeste de Wigilia (in Ajun);

Masa de Craciun este intr-adevar speciala. Polonezii care tin foarte mult la traditii nu mananca nimic pana seara, cand aparitia primei stele indica momentul cinei. In ajun nu se mananca carne, in afara de cea de peste. Printre mancarurile traditionale se afla Bigos (preparat din varza), hering si fructe uscate. In total 12 feluri. :D Carnea se mananca in schimb in cele 3 zile de Craciun.

Inaintea cine,i in unele familii se citesc pasaje din Biblie. Sub fata de masa se aseaza paie, care vor fi folosite mai apoi pentru ghicirea viitorului. Dupa cina se impart cadourile. Atentie! La ei Mos Craciun este echivalent cu Mos Niculae, deci acum copii nu mai primesc cadouri sub brad, ci ele se impart in ajun, sau dimineata, intre membrii familiei.

Una dintre traditiile pur poloneze este ruperea Oplatek-ului. Oplatek sunt niste napolitane speciale din apa si faina.

La masa se aseaza intotdeauna un tacam in plus! Polonezii cred ca nimeni nu ar trebui sa fie singur sau flamand de Craciun, asa ca au intotdeauna un loc liber la masa.

La miezul noptii se merge la Biserica, pentru o slujba speciala.

In Cracovia familiile construiesc asa numitele Szopki Krakowskie, un fel de sculpturi migaloase care prezinta scene de Craciun. La acestea se lucreaza in familie, uneori chiar si cate 6 luni, iar de Craciun se expun in Cracovia si se premiaza. :)

Cam asta am aflat de la prietenii mei polonezi. :) Noi, Erasmusii, vom face un Craciun traditional, undeva intr-un camin. Se anunta deci cina internationala de Craciun si colinde de peste tot din lume. :D
Pe blog se vor intampla lucruri faine de Craciun. Pana atunci insa, Craciun Fericit! Sau, asa cum spun polonezii…

Wesołych Świąt!

Poze de aici, si  aici.

Duminica, 16 octombrie s-a implinit o luna.  Am realizat cat a trecut undeva la marginea orasului, asteptand inceputul unui horse racing. Cu aparatul de fotografiat in mana si toti din jurul meu vorbind o englezo-poloneza in care nu prea se regasea nici unul. Totul garnisit cu un frig de prima clasa in mijlocul unui cer cu mult soare. Go figure.

E acasa aici? Nu, dar nici nu e nevoie sa fie. N-am inca nevoie de o casa.

Imi place aici? Atat de mult incat as mai ramane un an si ceva.

E frumos orasul asta. Si extraordinar daca stii unde sa mergi. Cu cat descopar mai multe, cu atat realizez ca mai sunt o mie de lucruri de explorat. De la parcurile imense la cartierul unde stau baietii rai, dar are cea mai frumoasa arhitectura.

E rece orasul asta. Temperaturile scad tot mai mult in fiecare zi si oamenii au figuri impietrite. E ciudat sa vezi barbatii – discreti si sic in centru – injurand de mama focului langa jockeys de la curse si privind intens, cu ochii intodeauna albastri deschis, fiecare femeie care le trece prin fata. Zau ca nici macar privirile unora dintre macho romani nu se compara: te ingheata. Si printre ei zeci de copii mereu blonzi, mereu cu ochii albastri. Ca tot veni vorba de curse da, se perinda pe acolo si femei frumoase imbracate in stilul anilor ’40 si domni cu masini de epoca. Dar sunt prea putini.

Nu e un singur curs la facultatea asta care sa nu ma impulsioneze sa fac masterul in afara.  Pe langa sistemul de invatamnt care iti permite sa-ti alegi cam ce cursuri iti plac tie mai tare si mai tare, pe langa cursurile de poloneza si cele de franceza, mai ai dreptul si la o ora de sport pe saptamana. Cam orice sport vrei. La care mai adaugi cursuri on-line la care toate locurile sunt deja luate, dar poti negocia cu profesorii, right? :) Profesorii care stiu tot ce trebuie dar au anumite probleme cu privitul in ochi pentru ca nu stiu daca e un lucru ok in tara din care vii: si cand ai asiatici si europeni in aceeasi camera zau ca e greu.

De obicei cam toata Europa iese la bere. Uneori toata Europa iese in club dar atunci e mai problematic. Ramanem deci la cafenele si pubs unde se serveste piwo sokiem – adica bere cu suc si narghilea (stiu un loc bun daca veniti vreodata in Varsovia si aveti pofta!). Unde ai cate 10-12 oameni stransi in jurul aceleasi mese. Unde din cand in cand se danseaza si din cand in cand se vorbeste cu patima despre politica si sfarsitul lumii. Pentru ca, in timp ce polonezii se trateaza cu shot-uri, Erasmusii se trateaza cu bere si vodca (pentru ca asta stiu sa comande in poloneza momentan) si discutii despre al doilea razboi mondial sau posibilul sfarsit al lumii. Si cu toate ca discutia devine inflacarata nimeni nu-si iese din fire, nimeni nu da peste nas celuilalt.

Toata lumea place pe toata lumea. Uneori platonic, alteori nu. Incerci tare, tare, tare de tot se te feresti de stereotipii dar e greu cand ai in jur o multime de spanioli, francezi si turci. Sunt peste tot. Se impart mereu tigari si invitatii la petreceri. Pricep franceza si spaniola, asa ca le inteleg conversatiile. Unii sunt incantati, altii mai putin.

Diferentele de gandire dintre estici si vestici sunt majore. Un exemplu? Un gest de curtoazie din partea unui rus a fost interpretat drept macho de o belgianca. Femeile din vest sunt mai independente si mai emancipate decat ai crede. In Varsovia (care e pe deasupra si un oras destul de sigur) femeile iau singure autobuzul la doua noaptea fara nici cea mai mica problema. Sa va spun ce emotii am trait prima data cand am facut acelasi lucru?

Se leaga prietenii? Da si nu. Vezi in gesturile fiecaruia cum fiecare are nevoie de un prieten. Francezii sunt poate cel mai fericit exemplu de loialitate: stau tot timpul impreuna, dar in acelasi timp sunt foarte prietenosi cu toata lumea, te iau la ei acasa, te servesc cu cafea si-ti povestesc problemele lor. Si daca vine vorba problema rromilor romani din Franta iti spun niste lucruri nu foarte frumoase despre presedintele lor. Da, stiu, ca asta se intampla doar la cei tineri, nu-mi fac iluzii ca toata tara gandeste asa.

Am aflat in ultima luna ca unii oameni te testeaza inainte sa-ti fie prieteni. Te scot din sarite, iti testeaza sensibilitatea patriotica si abia apoi te invita la cina. Cand le spui ce te enerveaza iti spun ca e “character building” si apoi iti spun ca te apreciaza si ca o sa-ti fie alaturi doar ca daca toata lumea este draguta cu tine n-ai cum sa inveti prea multe. Si le dai dreptate.  Mai sunt apoi oameni care te scot la bere si oameni care vor doar sa vorbeasca cu tine pentru ca nu au cui altcuiva sa spuna ce ii doare. Oameni care vor ceva de la tine si oameni in care cauti ceva.

Si la sfarsitul zilei e ciudat sa vezi cum dupa atatea diferente sunteti in esenta aceeasi.

Mituri destramate? Stiti palatul acela inalt din Varsovia care apare in toate pozele de pe Google? In realitate  noaptea nu e luminat galben ci albastru-mov. Dar nu apare asa in nici o poza. :) )

E frig. Nu e acasa, dar nici nu am nevoie sa fie.

Merg sa explorez Polonia. Va povestesc si despre alte colturi de tara.

 

E buna. E a naibii de buna, daca esti pregatit sa fii pe cont propriu. Total pe cont propriu.

Primul meu sentiment la decolarea avionului? Libertate totala. Pentru ca Erasmus presupune sa cam uiti de zona de comfort (sa o dai naibii mai pe romaneste!) si sa te arunci in lume cu capul inainte. Si sa-ti placa. Sa te tii de treaba si sa profiti de orice lucru marunt pe care tara straina il are de oferit. Sa tii minte zece nume noi pe zi si sa fii in stare sa-ti faci prieteni la fiecare bere sau cafea in grup. Uneori pizza hawaiiana: care iti place doar tie dintr-un grup de 10. In toata nebunia oamenilor cu sange tanar de pe tot mapamondul e esential sa stii cine esti si sa nu schimbi asta. Doar sa imbunatatesti.

Erasmus presupune sa ai decenta sa inveti limba tarii respective daca ti se ofera lectii pe gratis. Si sa-ti placa la nebunie tocmai pentru ca e total diferita de a ta, desi ti se incurca limba in gura. Sa-ti placa oamenii mult de tot si sa le zambesti mult pentru ca au o mie de lucruri faine sa te invete. Asa ca nu sari in sus cand dai de inca un roman si incepeti sa turuiti constant in romaneste, ci incerci sa vorbesti in engleza. Nu-ti iese intotdeauna.

Varsovia este colorata, frumoasa, organizata. E frig aici, dar cu tot traficul si toata nebunia organizata aerul e asemanator cu cel de munte. Motiv pentru care e usor de tot sa fii odihnit dormind doar sase ore pe noapte. Motiv pentru care stai mai tot timpul pe-afara.

In Varsovia e aproape imposibil sa te ratacesti. Daca ai vreo statie de autobuz/ tramvai pe aproape atunci ai toate directiile de care ai nevoie: transportul public e ireprosabil. Sunt parcuri imense peste tot si toate sunt extrem de frumoase. Polonezii nu sunt genul care sa se expuna gratis asa ca lucrurile frumoase trebuie cautate cu rabdare: nu e nimic tipator. De exemplu nu ti-ar trece prin cap ca deasupra bibliotecii universitatii (un templu verde, colosal) este o gradina superba din care se vad cele mai frumoase locuri din oras. Si daca nu e de ajuns atunci urci pana la etajul 30 al Palatului Culturii si Stiintei si ai orasul la picioare.

Polonezele sunt reci si sofisticate. Cele frumoase sunt cu adevarat superbe, iar majoritatea au simtul bunului – gust. Singurele pitipoance pe care le-am vazut pana acum erau niste femei pierdute de peste 30 de ani venind de la un fel de concurs de Miss (nu, nici acum nu vreau sa stiu ce era de fapt). Polonezii sunt si ei frumosi. Si distinsi si aiuriti pe deasupra. :) ) Oamenii sunt, in orice caz, mult mai relaxati decat noi. Femeile nu tipa niciodata la copii, betivii isi vad de viata lor cand te intalnesc pe strada. Oricum au politie sau garzi cam la fiecare colt de strada. Duminica ii vezi pe toti la terase razand sau plimbandu-se in centrul vechi, unde e mereu o expozitie, un one man show sau ceva asemanator.  Si da, orasul este discret si superb si vorbim de un oras reconstruit de la zero dupa ce a fost ras de pe fata pamantului. Cred ca asta spune ceva despre polonezi, nu?

Cat despre Erasmus people… In camin iti faci un fel de familie. Cineva gateste pentru toti in seara asta asa ca maine e randul tau. Discutiile se intind la jocurile de carti si toata lumea are ceva de povestit despre tara lui. Un fel de enciclopedie vie peste tot in jurul tau. Va invitati unul pe altul la pizza desi abia va stiti numele mic. Jucati 3 ore incontinuu tenis de masa si dupa mergeti impreuna intr-un club care nu va place dar daca e bere si sunt oameni noi atunci e de bine. Atat de bine incat cineva e beat si oprit de politie la 2 noaptea pentru ca a trecut aiurea strada si va strangeti toti in jurul lui. Altcineva incepe sa vorbeasca in ruseste. Politistul vede ca nu stiti mai mult decat “Buna Ziua!” in poloneza (si spuneti asta in miezul noptii) asa ca nu-si mai bate capul cu voi.

Oh si cand credeti ca ati inceput sa va cunoasteti cat de cat intre voi… aflati ca vor mai veni alti 500. Cheers to that, honeys!

Iar asta e doar inceputul, va tin la curent cu the rights, the wrongs and the crazy pe aici. Si cateva articole-condiment pentru garnitura. Pe duminica seara poze din Varsovia pe pagina de Facebook.

Cu drag, Jazzy! ( da, am nickname nou ;) .