Currently Reading

 

De pe geamul bucătăriei se văd întinși la soare, la etajul doi al căminului vecin doi bureți de baie, unul galben și unul albastru; te gândești că, împreună cu al tău, roșu, ași putea să trasați steagul vieții de cămin românești.

Ai urât puțin căminul ăsta. Coridoarele strânse aduceau mai degraba a închisoare decât a locuință pentru viitorul patriei. Camerele mici și înghesuite semănau, la o primă vedere, cu niște celule care găzduiau oameni nevinovați încă. Aveau timp și pentru asta.

În căminul tău, de Litere, era plin de femei în formare. Femei înalte, cu picioare lungi ieșind din pantaloni prea scurți, femei în largul lor cu sâni neîngrădiți de sutiene în tricourile largi, femei micuțe pășind pe hol abia atingând solul, femei plinuțe încercând să se strecoare neobservate. Uneori se ciocneau între ele, intimitatea nu e un concept prea des întâlnit într-un cămin studențesc. Așa că își aruncau priviri pe furiș, se salutau în trecere sau strigau una la alta de la un capăt la celălalt al etajului.

Vorbeau mult la telefon. La cămin fiecare își căuta colțul ei, cinci minute de intimitate, cuvinte șoptite și râsete ascunse. Asta dacă nu era deja 2 noaptea și râdeau tare la telefon, cand tu voiai să dormi sau să înveți pentru examen. Asta daca nu țipau în camere si beau vin cu geamul deschis, astfel încât să invite/irite tot căminul.

Pe aceleași coridoare se fuma și se bea bere. Deși consumul de alcool și fumatul sunt interzise în incinta căminului, așa proclamă contractul de cazare. Dar daca nu-ți arde măcar puțin rebeliunea în sânge la 20 de ani, atunci când? Pe aceleași coridoare se ajungea înapoi la 3 dimineața de răsunau pe hol tocuri cui și mirosea a parfum și a țigări, iar cheile pur și simplu nu se potriveau în yale din prima.

Uneori urcau și băieți la etajele de sus. Îi vedeai dimineața la baie, buimaci și neîncrezători între zece femei care-i sondau cu suspiciune. Și în timp ce te spălai pe față și te grăbeai să ajungi la facultate te întrebai cum e posibil să te iubești în camin. În paturile mici și cu oameni care dorm în aceeași cameră. Ai auzit tu povești despre nelegiuri care se întâmplă sub pături, în nevăzul tuturor, dar parcă niciodată nu le-ai crezut. Și acolo erau ei, la bustul gol, ca gladiatorii care tocmai s-au întors victorioși de la o luptă, în timp ce ele prăjeau ochiuri în bucătărie și le dădeau indicații specifice de genul: “du-te acolo”, “fă aia”, “ține asta”.

Young love!

De la etajul al patrulea al căminului tău se vedeau noaptea luminile orașului și abia atunci înțelegeai de ce ai iubit și tu orașul acela așa de mult. De ce în colțul acela se ghemuiau îndrăgostiții, atunci când nu fumau țigări pe ascuns, pe scările de serviciu. De ce acolo plângeau din când în când studentele la telefon. Acolo, sau pitite în fotoliile de lângă scări, înroșindu-și ochii cu promisiuni și acuze în același timp.

Femei, femei…

În cămin miroase mereu a cartofi prăjiți. Mereu. În cămin sunt mereu rufe întinse la uscat pe sârmele din fața geamurilor. În cămin se îngrămădește mâncarea a patru mame într-un singur frigider. În cămin nu sunt niciodată destule rafturi, dar întotdeauna mult prea multe lucruri.

În cămin gardianul nu ține niciodată cu baieții, decât pentru 5 lei strecurați în buzunar, dar întotdeauna cu fetele, pentru o țigară si o conversatie.

În cămin este întotdeauna coadă la dușuri și îngrămădeală în sala de lectură.

În cămin fiecare trăiește o altfel de poveste.

În cămin mi-au rămas și mie anii studenției, undeva între priveliștea de la etajul patru și granițele patului mic mirosind a parfum și-a trecut.

Sursă foto: isucceedbook.com

Acelasi sentiment in...

Leave a Reply